Crapii celei de-a patra zi

Am o plăcere deosebită pentru pescuitul pe Sărulești. Este un lac pe care-l iubesc, emoțiile încercându-mă de fiecare dată când revin pe celebrele-i maluri. Pescuind aici destul de frecvent în ultima perioadă, am constat că în majoritatea partidelor am avut parte de un fenomen tare ciudat.

La Buncar - un vad al Săruleștiului extrem de generos în ceea ce privește crapii capitali. Aici, Andrei "Toto" Popescu cu un senior trecut de 20 kg

La Buncăr – un vad al Săruleștiului extrem de generos în ceea ce privește crapii capitali. Aici, Andrei „Toto” Popescu cu un senior trecut de 20 kg

Destul de atipic pentru lacurile din zona de câmpie, Săruleștiul găzduiește o serie de structuri extraordinare: păduri, case scufundate, praguri, gropi, foste drumuri și, foarte interesat, un cimitir cu tot cu biserică. Dacă ajungi să-l pescuiești frecvent, nu cred că te mai poate speria vreo agătatură. În consecință, odată învățat să pescuiești aici, este improbabil să-ți mai pară dificil vreun alt lac. În definitiv, ce poate fi mai complicat decât extragerea unui pește dintre zidurile dărâmate ale unei case aflate sub apă, din încrengătura firelor de înaltă tensiune sau din poarta de fotbal aflată-n curtea școlii?

Strategii de Sărulești

Micile capcane plasate in locuri atent alese par a fi o strategie câștigătoare pe Sărulești

Micile capcane plasate in locuri atent alese par a fi o strategie câștigătoare pe Sărulești

Iar dacă la dificultatea lacului te poți adapta, fenomenul observat atât de de mine și de prietenii cu care pescuiesc avea să ne pună puțin pe gânduri. De obicei, în timpul partidelor de plăcere folosesc cam aceiași strategie. A funcționat de fiecare dată, iar asta mi-a dat încredere să o folosesc chiar și în concursuri. Pentru început, aleg două zone pe care le nădesc generos. În primele mele sezoane aici, am insistat să țin lansete încă din primele zile pe locurile nădite, însă de fiecare dată rezultatele au venit doar după trei zile. Astfel, ținând seamă de acestă observație, în ultimul timp nădesc vadurile vizate, dar în primele trei zile nu le pescuiesc. Merg cu „farfurii” de nadă prin agățătură, praguri etc. Pescuiesc pe oricare alte zone cu potențial, lăsând libere vadurile nădite inițial.

"Hoardele" de teni nu refuză boiliesul pe Sărulești

„Hoardele” de teni nu refuză boiliesul pe Sărulești

Straniul fenomen observat constă în faptul că, invariabil, cei mai mari crapi pe care i-am prins au venit cu predilecție în cea de a patra zi de pescuit. Scenariul s-a repetat de nenumărate ori. În ziua a treia ajung tenii, iar după ce aceștia se potolesc, vadurile sunt vizitate și de crapi. Tenii vin pe patul de nadă într-un număr considerabil, iar dacă pe alte lacuri nici nu se uită la boiliesuri, aici pot afirma că le preferă mai mult decât porumbul.

Peștii din a patra zi

Toto, cu un crap comun de 20,700 kg, pescuit la "Buncăr"

Toto, cu un crap comun de 20,700 kg pescuit la „Buncăr”

Vadul numit „Buncăr” este renumit pentru peștii mari pe care-i ține. Aici poți pescui zone cu case dărâmate, ai praguri care pot fi abordate destul de facil, un canal un vechi, un drum scufundat, dar și o zona cu apă mică, pe substratul căreia se regăsesc adevărate colonii de scoici. La una dintre partide, pescuind cu mici „farfurii” de nadă, am avut trăsături încă din prima seară. Dar, urmând parcă scenariul, cei mai mari crapi au venit în cea de a patra zi.

Comun de 19.400 pescuit pe standul Măgureni

Comun de 19.400 pescuit pe standul Măgureni

Măgureni, zonă pe care se regăsesc case scufundate și un platou, este un vad este renumit pentru peștii mari pe care i-a dat de-a lungul vremii. Pescuind aici, m-am distrat cu crapi încă din prima zi a partidei, însă cei mai mari au popsit în minciog tot în cea de-a patra zi.

La Țigani - unul dintre cele mai generoase standuri ale Săruleștiului în privința crapilor "cu greutate"

La Țigani – unul dintre cele mai generoase standuri ale Săruleștiului în privința crapilor „cu greutate”

La Tigani, un alt vad al Săruleștiului extrem de ofertant, ține o zonă cu drumuri scufundate și praguri care încep încă de la 5 m metri de mal. De aici poți pescui chiar și malul de vizavi, o zonă cu foarte multe agățături. Urmând tiparul descris, și aici cei mai mari crap ai partidei mi-au intrat pe vaduri tot în cea de-a patra zi. În mintea mea începuse să-și facă loc acest „mit”. Începusem să întreb și alți pescari care desfășurau partide mai lungi de trei zile pe Sărulești. Încercam să găsesc un răspuns, să-mi dau seama dacă este pur și simplu o coincidență sau un fenomen constant.

Costică Emilian, cu un lungan de 16 kg înțepat la Buduroi

Costică Emilian, cu un „lungan” de 16 kg înțepat la Buduroi

În sezoanele trecute, am organizat, odată pe an, un mic concurs între membri echipei. Trageam la soți locurile și puneam la bătaie o mica cupa pentru câștigător. La una dintre ediții, urma să pescuiesc pe standul Buduroi. Un stand plin de agățături, copaci scufundați, trei buduroaie (de unde și  denumirea) sub apă și două rânduri de praguri. Am urmat aceiași strategie – nădine masivă încă din prima zi. În primele trei zile, atât eu cât și partenerul meu, Costică Emilian, am reușit să punem pe saltea câțiva crapi frumoși, cel mai mare având 16 kg.

Un dril de neuitat

În ce-a de-a patra zi, Costică pleacă în vizită la echipele vecine, iar eu rămân singur în stand. Stăteam cu scaunele sub singurul pom existent în zonă, ferindu-ne de căldura toridă a verii. După trei zile în care scaunul plasat la umbră mi-a fost singurul refugiu, mă întind pe iarbă. Uitându-mă la cer, mă gândeam că este totuși a patra zi a partidei. Conform teoriei, nu doar că ar trebui să-mi plece lansetele pe trăsături, dar ar fi trebuit să vină și „dulăii” la masă. Închid ochii și încerc să ma relaxez. N-a durat mult până când primul senzor și tamburul lansetei din partea stângă au început să urle. Parcurg instant cei 30 m până la lansetă și înțep. Fiind singur, am încercat inițial să fac drilul de pe mal, dar rapid mi-am dat seama că firul este blocat undeva între mine și pește. Am sărit imediat în barcă, iar după ce-am scos firul din agățătură, ajung destul de ușor deasupra peștelui. Apoi, ajuns pe apă liberă, începe o luptă nebună. Foloseam o lansetă Harrison Trebuchet, cu mulinetă Shimano Aero Technium XT, fir principal textil, înaintaș de 0,60, 2 m de leadcore și forfac legat cu Kryston Quicksilver. Timp de 20 de minute am încercat să-i dau măcar o gură de aer. N-am reușit. Trăgeam de pește ca și cum firul ar fi fost agățat și nu reușeam nicicum să-l aduc la suprafață. Pestele făcea ce vroia cu mine, de parcă n-ar fi resimțit nicio secundă presiunea aplicată de dril. Văzând că nu-i chip să cedeze, mă ambiționez și trag de el la maxim. Măcar să-l vad, îmi spuneam, poate era doar un ciortan nervos și-mi pierdeam vremea cu el. Într-un final reușesc să-l aduc aproape de lumina soarelui. Încercam să-i dau o gură de aer, dar cu un ultim efort (moment în care coada îi iese pentru un moment din apă) peștele pleacă din nou către adâncul apei.

Farfuriile de nadă reprezintă una dintre cele mai eficiente strategii de pescuit pe Sărulești

„Farfuriile” de nadă reprezintă una dintre cele mai eficiente strategii de pescuit pe Sărulești

La vederea cozii, genunchi au început să-mi „aplaude” de emoții. Era probabil un nou PB pentru mine, și-am zis să mă organizez puțin. Am pus minciogul pe botul bărcii, cu plasa în apă. Vroiam ca la prima gură de aer să îl și bag în minciog. S-a dovedit a fi o greșeală fatală, deoarece după alte 10 minute, adus aproape de suprafață, chiar lângă barcă, peștele simte plasa minciogului și pleacă ca din tun pe sub barcă. N-a durat mult și înaintașul se taie în chila bărcii. Tocmai pierdusem un pește pe care, probabil, o să-l regret toată viața. Dar care, urmând tiparul, a venit tot în ce-a de-a patra zi.

Un sfat

Un impecabil crap de 19,700 kg, pescuit la "Țigani"

Un impecabil crap de 19,700 kg, pescuit la „Țigani”

În concurs pe Sărulești nu va sfătuiesc să nădiți masiv. Pentru mine nu a funcționat niciodată, și nu sunt singurul. Am văzut obișnuiți ai lacului care au nădit 70 kg de boilies încă din prima zi și au terminat cu zero pești pe locuri considerate favorite. Cum spuneam, un fenomen ciudat, la  care încă nu am răspuns concret, dar asta nu m-a împiedicat să vi-l împărtășesc.

Ţi-a plăcut articolul? Dă-i o notă și un LIKE! [kkstarratings]

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *