Crapi, ploi si flori de Teiu

În ultimii ani, mi-am făcut un obicei din a prinde cei mai mulți, uneori și cei mai mari, pești ai unei partide cu doar câteva minute înainte de plecarea spre casă. Scenariul, cunoscut celor cu care mai merg la baltă, s-a repetat și în partida povestită aici, derulată în urmă cu ceva timp pe unul dintre cele mai frumoase lacuri pe care am pescuit în ultimii ani: Teiu.

Lacul Teiu - un lac sălbatic, unde intervenția omului este minimală

Lacul Teiu – un lac sălbatic, unde intervenția omului este minimală

Citisem o grămadă de lucruri bune despre lacul Teiu, internetul e plin de ele, dar nu apucasem să și pescuiesc aici. Reușind să prind un weekend liber, am decis să-mi fac debutul aici, chiar dacă vremea se anunța destul de rea. Din păcate, prognoza s-a cam adeverit, astfel că mă pregătisem moral de noroaie și multă umezeală. Vorbesc cu administratorul lacului, domnul Alin Mocanu, și rezerv ultimul stand din coada lacului. Hotărât pe treabă, ca de fiecare dată, plec vineri după amiază spre locul cu pricina, iar ploaia torențială, dimpreună cu fulgerele și tunetele din dotare, mă însoțește până la destinație. Imediat ce ajung pe baltă, ca un făcut, ploaia se oprește, îndeajuns pentru a-mi oferi priveliștea unui superb apus de soare; de cele mai multe ori, partidele de pescuit sunt compuse și din așa ceva. Totuși, cel mai mult sunt impresionat de sălbăticia lacului, plin de pomi scufundați, ale căror crengi ieșeau din apă, pereți de stuf, și foarte multă vegetație pe malul apei. Doar foișoarele din lemn, amplasate la distanțe destul de mari încât să respecte intimitatea chiar și a celui mai pretențios pescar, trădau intervenția omului în acest mediu, parcă rupt din sălbăticia Deltei. Cele zece minute de mers cu barca până la locul de pescuit îmi readuc în minte partidele minunate de pescuit din Deltă, cu păsări de tot felul care zboară printre plauri și stuf, ușor deranjate de trecerea noastră: un adevărat paradis pentru ele, dar la fel de minunat și pentru mine.

Panoramele oferite de lacul Teiu par desprinse dintr-o carte postală

Panoramele oferite de lacul Teiu par desprinse dintr-o carte postală

Odată ajuns la locul pe care aveam să pescuiesc două zile, mă grăbesc să instalez tabăra înainte să mă prindă noaptea. La sugestia lui Alin, decid să pescuiesc pe două zone distincte: una în dreptul peretelui de stuf aflat la aproximativ 40 de metri în față, iar cealaltă pe diagonal spre stânga, la aproximativ 70 de metri, în apropierea unei zone pline de agățătură. Nădesc doar cu boiliesuri proaspete, scoase din congelator cu câteva ore înainte, pun repede la cârlig câte un snowman și, după ce îmi aranjez și ultimele lucruri, mă așez în scaunul confortabil ca să savurez o bere rece. Noaptea se lasă încet peste baltă, în timp ce săriturile peștilor pe cele două zone nădite se întețesc.

Nici nu reușesc să ațipesc bine, că prima prezentare vine din zona cea mai apropiată, din fața peretelui de stuf. Înțep și aduc pe saltea primul ciortan al partidei, care nu avea mai mult de două kilograme. Nu apuc să termin bine de aruncat prima lansetă pe locul ei că un alt senzor mă anunță că mai am un pește, din aceeași zonă. Ajunge și el pe saltea, era puțin mai răsărit, aproximativ trei kilograme. Intuiesc o invazie de ciortani pe zona nădită din dreptul peretelui de stuf, așa că hotărăsc să-mi schimb strategia. Trec pe chestii mai mari și mai tari, și încep să folosesc la cârlig câte două boiliesuri de 20 mm și să renunț la pop–up-uri. Trebuie să menționez că, din cauza ploilor abundente căzute în ultima vreme, apa lacului se prezenta destul de tulbure, dar părea că acest lucru nu influența sub nicio formă apetitul peștilor. Viteza cu care găseau boiliesurile nădite mă nedumerea puțin, dar eram, pe de altă parte, foarte bucuros că am activitate. Orele trec și trăsăturile ciortanilor nu conteneau, astfel că spre dimineață am deja peste 10 pești prinși, dar doar trei dintre ei depășeau, și nu cu foarte mult, 5-6 kilograme. Peștii se hrăneau foarte agresiv și nu prea erau impresionați de faptul că eram destul de obosit după o zi de vineri agitată la serviciu.

Monturile care au făcut tranziția de la ciortani la crapi - câte două boiliesuri de 20 mm la fiecare cârlig

Monturile care au făcut tranziția de la ciortani la crapi – câte două boiliesuri de 20 mm la fiecare cârlig

Final cu crapi de două cifre

Renunț la lupta dezechilibrată cu bancul de ciortani și hotărăsc că e bine să mă și odihnesc puțin, dacă voiam să mai pot ține lansetele în mână a doua zi. Astfel, dimineața mă găsește cu toate lansetele scoase din apă și cu trei pești mai răsăriți la sac, pe care îi păstrasem pentru o sesiune foto. Sâmbătă, după ce reușesc să mă odihnesc câteva ore, continui să exploatez cele două zone nădite și întreținute doar cu boiliesuri. Ploaia nu mă uită și confirmă din nou prognozele, astfel că zona este măturată de o furtună foarte puternică, cu tot alaiul de fulgere, tunete și vânt. În ciuda vremii foarte nefavorabile, peștii continuau să se hrănească, ba chiar parcă mai violent ca niciodată, ignorând faptul că eu eram obligat să ies în ploaie pentru fiecare dril în parte. Era un mic război în care ciortanii păreau că vor să se răzbune cumva pe mine și să nu ma lase nici măcar 10 minute în pace.

Deși apa era destul de tulbure din cauza ploilor recente, crapii nu aveau nicio problemă în a găsii nada pe vadurile nădite

Deși apa era destul de tulbure din cauza ploilor recente, crapii nu aveau nicio problemă în a găsii nada pe vadurile nădite

Spre seară, după ce soarele și-a făcut apariția și a încălzit simțitor atmosfera, am parte de două trăsături aproape simultane, ceea ce mă face să devin confuz, neștiind pe care dintre lansetă s-o ridic prima. Ma hotărăsc aproape involuntar asupra celei aflate e zona cu agățătură, și intuiția îmi este răsplătită – după un dril destul de scurt, pun pe saltea un frumos crap șui, care părea să aibă în jur de 8 kilograme. Îmi îndrept apoi atenția și spre cealaltă trăsătură, dar peștele reușise între timp să se elibereze, ceea ce face acest sport și mai frumos. Faptul că partenerul tău de întrecere, peștele, are șansele lui să se lase mai puțin păcălit de către pescari, echilibrează puțin disputa și o face mai atractivă. Pentru pescarii cu adevărat sportivi, cel puțin.

Printre ciortani au început să intre și crapi ceva mai îmbrăcați

Printre ciortani au început să intre și crapi ceva mai îmbrăcați

Se lasă iar seara și, după o ceașcă de cafea caldă și o prăjitură binemeritate după o zi agitată, mă hotărăsc să cresc puțin miza jocului. Nu mai nădesc deloc cele două zone, iar la cârlig urmează să folosesc câte trei boiliesuri de 20 mm. Fiindcă nu aveam boiliesuri tari cu diametre mai mari, era singura modalitate să încerc să mai evit ciortaniada. Cândva în noapte, după ce semnele păreau să indice faptul că ciortanii se retrăseseră din zona mea, un run scurt mă trezește brusc, iar faptul că părăsesc confortul sacului de dormit este răsplătit, și primul decar face cunostință cu salteaua de primire. Până dimineață nu se mai întâmplă nimic ieșit din tipar, doar câțiva crapi între 4 și 6 kilograme reușesc să mă deranjeze din pat.

Pe final de partidă au venit la masă și crapii mai serioși ai lacului

Pe final de partidă au venit la masă și crapii mai serioși ai lacului

Vine așadar și ziua de duminică, iar soarele mă întâmpină încă de dimineață, amintindu-mi că suntem, totuși, în anotimpul cel mai călduros din an, iar spre după amiază reușesc să cântăresc alte două exemplare mai frumoase, fiecare de câte 8-9 kilograme. Ca un făcut, ca aproape de fiecare dată când merg la pescuit, în timp ce-mi strângeam lucrurile pentru plecarea spre casă, o trăsătura puternică vine pe una dintre lansetele din zona cu agățătură. Înțep și încerc să conving peștele, din lansetă, să nu se parcheze în crengile de vizavi. Reușesc să-l aduc în apă liberă și, după un dril mai nervos ca niciodată, mă descurc și aduc la mal un superb exemplar de crap comun de exact 12 kilograme.

Captura partidei de pescuit, un superb crap comun de 12 kg

Marian cu captura partidei de pescuit, un superb crap comun de 12 kg

Zâmbesc de întâmplare, a câta din ultimii ani, și plec spre casă cu gândul că voi reveni cât de curând posibil pe acest minunat lac, cu un profil atât de diferit de carpodroamele supraaglomerate din apropierea Bucureștiului. (mulțumiri lui Alin Mocanu pentru sprijinul acordat)

Ţi-a plăcut articolul? Dă-i o notă și un LIKE!

Crapi, ploi si flori de Teiu
4.5 (90%) 16 votes

Marian Sandu

Marian Sandu

Colaborator la CRAP24.RO
Și-a început cariera de pescar încă de mic, pe malurile Prutului, pe care le-a bătut în lung și-n lat în zilele de vacanță. Apoi, ceva mai târziu, a descoperit echipamentele moderne și pescuitul dedicat la crap, care este de atunci marea sa pasiune, în care investește toate resursele de care dispune. Colaborator constant al revistelor de specialitate din România pe disciplina pescuit la crap, Marian își petrece cât de mult timp poate pe malul bălții. Este membru fondator al publicației revistadecrap.ro
Recorduri personale: crap comun – 20,4 kg; crap oglinda – 16,7 kg; scoicar – 30,5 kg.
Marian Sandu

Ultimele postari ale lui Marian Sandu (vezi toate)

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *